Turnul Lăpuşneanu, cel mai înalt turn medieval al Sucevei

Profil urban
Turnul Lăpuşneanu, cel mai înalt turn medieval al Sucevei
· Un simbol al vigilenţei şi înălţării, care nu va rezista la un cutremur de 5 grade pe scara Richter

Turnul-clopotniţă al Bisericii Sf. Dumitru, înălţat de Alexandru Lăpuşneanu cu 25 de ani mai târziu (1560-1561, aşa cum indică inscripţia de pe latura estică “Binecinstitorului şi de Hristos iubitul domn Io Alexandru voievod, prin mila lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei a binevoit şi a zidit această clopotniţă în anul 7168-9”) de la sfinţirea bisericii ctitorite de predecesorul său muşatin Petru Rareş (1535), în cea mai veche zonă a urbei pe care o marchează împreună cu Curtea Domnească şi Biserica Sf. Gheorghe - Mirăuţi (prima catedrală mitropolitană a Moldovei), este cel mai înalt turn medieval al Sucevei.

· Un reper în inima urbei

Înscriindu-se aproape pe aceeaşi axă cu turnurile-clopotniţă ale vechilor biserici armeneşti Sf. Cruce (1521) şi Sf. Simeon - Turnu Roşu (1513), axă care s-a prelungit ulterior până la Mănăstirea Zamca (1606-1612, al cărei turn-clopotniţă adăposteşte un altar închinat Sf. Grigorie Luminătorul), Turnul Lăpuşneanu se află chiar în inima urbei. De fapt, aşa cum spune un document din anul 1647 acolo, în zona “pieţei mari”, “în mijlocul oraşului”, era şi sediul primăriei sau Casa Sfatului. Autorii lucrării “Contribuţii de morfologie urbană la cunoaşterea istoriei oraşului Suceava 1388-1988”, cercetătorii Emil-Ioan Emandi şi Mihai-Ştefan Ceauşu, susţin că Turnul Lăpuşneanu, “luând în considerare analogiile de ordin topografic, dar şi tipologic legate de forma construcţiei din oraşele Braşov şi Sighişoara”, ar fi putut să aibă şi o funcţie administrativă. “Identificarea funcţiunii lui iniţiale numai cu aceea de clopotniţă - subliniază ei - nu poate fi convingătoare deoarece în planurile cu fazele de construcţie nu ne apar acele deschideri largi necesare propagării sunetului şi nici nu se cunosc azi, lăcaşurile necesare amplasării schelei în vederea susţinerii clopotelor. În cazul acesta am presupus că el putea îndeplini şi funcţia de turn al primăriei, dispunând de o intrare monumentală în boltă şi de două camere la etajul I şi II (6/6 m) despărţite de tavane din lemn cu grinzi (pereţii erau tencuiţi şi văruiţi)”.

· Cea mai frumoasă şi mai impunătoare stemă a Moldovei

Marcând prin monumentalitatea lui atât volumetrică cât şi altimetrică (40 m) inima oraşului, Turnul Lăpuşneanu, conceput aşadar ca turn de intrare şi clopotniţă, putea să aibă multiple funcţionalităţi. Cei doi autori fac asocieri cu Turnul Chindiei din Târgovişte unde, potrivit relatărilor călătorilor străini din sec al XVII-lea, “se afla orologiul oraşului şi de unde străjerii anunţau întreruperea circulaţiei pe timpul nopţii, când aprindeau <>”. Turnul avea bineînţeles şi o semnificaţie simbolică de reprezentare a domniei, stema cu inscripţia de pe latura estică (spre Piaţa Mare) fiind cea mai frumoasă şi mai impunătoare cunoscută până acum în Moldova. “Ca anexe funcţionale obligatorii - presupun Emil-Ioan Emandi şi Mihai-Ştefan Ceauşu - turnul trebuia să dispună în apropiere de închisoare (Negrilă, fost hatman, < închis pentru crimă în Suceava…a fugit de acolo aşa cum fiecare om fuge din închisoare>) şi de un loc special destinat executării sentinţelor în văzul mulţimii din piaţă (<> - 1562). Sigur că tot aici se păstra şi catastiful oraşului aşa cum reiese dintr-un document nedatat din secolul al XVII -lea, unde este menţionat diacul Iacob, care a cumpărat o iapă ,< în târg în Suceava, la dzi de târg…şi-i scris în catastif la popa cel domnesc>”. Turnul Lăpuşneanu, ca Turn al Sfatului, constituia un punct de observaţie şi de pază a împrejurimilor. În sec. al XIX-lea (1845), când deasupra construcţiei iniţiale s-a mai adăugat încă un etaj, o turlă cu baza octogonală peste care s-a aşezat vârful acoperişului, primăria Sucevei funcţiona într-un imobil fără etaj aflat în imediata apropiere a turnului (fosta clădire a Şcolii generale nr.2, în prezent corpul care adăposteşte secţia de muzică a Liceului de Arte “Ciprian Porumbescu”). În anul 1859 clădirea a fost refăcută (după planurile şi sub conducerea inginerului Munnich) şi adaptată pentru a adăposti şi gimnaziul care a funcţionat acolo până în anul 1895.

· Un proiect îndrăzneţ pentru care nu mai sunt fonduri

Turnul-clopotniţă, care în mitul ascensional sugerează legătura între pământ şi cer (fiecare etaj marcând o treaptă a ascensiunii), a fost, până de curând, încorsetat de schele, iar acum este înconjurat de gardul organizării de şantier. Aşa cum mi-a spus Mihai Bradu, cel care, cu firma RESTACO a început din anul 1998 lucrările de consolidare, “turnul este înclinat şi rotit”. Proiectul -concept de consolidare a fost realizat de prof. Alexandru Cişmigiu care sublinia necesitatea urgentă a lucrărilor întrucât turnul se afla în pericol de prăbuşire. Prima treaptă de stabilizare a fost materializată. “Este un proiect - spune Mihai Bradu - foarte îndrăzneţ. Este cel mai înalt turn medieval din Suceava şi, odată consolidat, va adăposti un muzeu al bisericii şi va avea o scară metalică în spirală care va duce până sus pe terasa care oferă o panoramă foarte frumoasă”. “S-au efectuat - spune el - ample lucrări de consolidare la infrastructură. Am săpat ca minerii, la 13 metri de la nivelul solului, ca să stabilizăm terenul de fundare. S-a lucrat ca la o cazemată, s-au pus armături din şine şi grinzi metalice cu profile mari. Am început apoi lucrările la suprastructură, pe toate nivelurile, la toate cotele. Din păcate nu mai avem fonduri. Anul acesta am avut cca. 700 de milioane lei (vechi) şi am stopat lucrările la cota 14. Am făcut mai multe demersuri la Ministerul Culturii şi Cultelor. S-au făcut expertize şi simulări pe calculator, iar concluzia este că, în cazul unui cutremur de 5 grade pe scara Richter, turnul nu rezistă. Pentru că prezintă un pericol în plină zonă centrală a oraşului am spus, nu numai o dată, că, dacă nu se alocă fonduri să continuăm lucrările de consolidare, ne declinăm orice răspundere”. Dacă nu se găsesc cât mai grabnic fonduri pentru continuarea lucrărilor, Suceava riscă să piardă un reper şi un simbol al vigilenţei şi înălţării.